Ziua Mondială de luptă împotriva Hipertensiunii Arteriale

Măsurați-vă tensiunea arterială, controlați-o, trăiți mai mult.

În fiecare an, la 17 mai este marcată Ziua Internațională de luptă Împotriva Hipertensiunii Arteriale în scopul sensibilizării populaţiei asupra efectelor tensiunii arteriale crescute şi în vederea încurajării cetăţenilor din toate ţările să prevină şi să controleze această boală.

Această zi este promovată anual, începând cu anul 2005, de Liga Mondială a Hipertensiunii (World Hypertension League — WHL), în parteneriat cu Societatea Internaţională de Hipertensiune (International Society of Hypertension — ISH) şi cu alte organizaţii abilitate. Hipertensiunea este principalul factor de risc al apariţiei bolilor cardiovasculare. Definită ca o creştere a presiunii sângelui peste limita normală şi care poate cauza afecţiuni ale inimii, creierului, rinichilor şi ochilor, este numită ucigaşul tăcut deoarece o boala poate evolua fără simptome. Netratată, sau tratată necorespunzător, poate duce la complicaţii severe precum invaliditatea sau fatale, cum ar fi infarctul sau atacul cerebral.

La nivel global, se estimează că aproximativ 1,5 miliarde de oameni suferă de hipertensiune arterială.  Aproximativ o jumătate dintre persoanele cu hipertensiune arterială nu sunt conştiente de faptul că o au şi că mai puţin de 20% sunt controlate.

Hipertensiunea arterială este responsabilă, prin complicaţiile sale, pentru 45% din totalul deceselor cauzate de boli cardiovasculare şi pentru 51% dintre decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale, care împreună sunt cele mai mari cauze ale morbidităţii şi mortalităţii la nivel mondial.

Şi în Republica Moldova creşterea tensiunii arteriale reprezintă o problemă de sănătate publică din cauza prevalenţei sale crescute la populaţia adultă. Astfel fiind, în republică  se înregistrează unul din cele mai înalte nivele de morbiditate a propulației prin HTA. Conform  datelor Studiului privind consumul de sare (OMS, 2018), 45,5% din populație a dost diagnosticată cu HTA, iar 74 % din aceste persoane nu-și administrează regulat medicamente anti-hipertensive.  Mortalitatea populației din cauza bolilor aparatului circulator în anul 2020 a constituit, în cifre absolute, 22890 cazuri (sau 649,3 cazuri de decese la 100 mii de locuitori), fiind în creștere comparativ cu a.2019, când s-au înregistrat 21519 decese (sau 608,4 cazuri la 100 mii locuitori). Principala cauză de deces în Republica Moldova, constituie bolile sistemului circulator.

Creșterea gradului de conștientizare a consecințelor provocate de hipertensiunea arterială și a necesității controlului timpuriu a devenit și mai importantă, deoarece gestionarea hipertensiunii reduce riscul apariției evenimentelor adverse și a mortalității sporite din cauza COVID-19.

Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale? Hipertensiunea arterială este influenţată de anumiţi factori de risc. Nu toate persoanele care au risc crescut de hipertensiune vor face boala şi nu toate persoanele care au hipertensiune au factori de risc. Aceşti factori de risc includ:

• Vârsta;
• Anxietatea şi stresul;
• Diabetul zaharat;
• Alimentaţia bogată în sare;
• Consumul excesiv de alcool;
• Istoricul familial de hipertensiune arterială;
• Obezitatea;
• Stilul de viaţă sedentar;
• Fumatul.

Ce puteţi face pentru a reduce tensiunea arterială? Un stil de viaţă sănătos poate ajuta la menţinerea tensiunii arteriale la un nivel scăzut. Acest lucru este deosebit de important, dacă vi s-a spus că aveţi hipertensiune arterială. De aceea, este indicat să vă menţineţi greutatea la un nivel potrivit pentru înălţimea şi constituţia dumneavoastră. Consumaţi mai multe fructe şi legume şi reduceţi cantitatea de sare din alimentaţia dumneavoastră zilnică. Sodiul din sare este asociat cu tensiunea arterială ridicată. Sarea de mare, sarea iodată, toate conţin sodiu şi au acelaşi efect asupra sănătăţii vs. ca sarea din mâncărurile gătite. Pentru a vă asigura că tensiunea arterială rămâne la un nivel sănătos, reduceţi cantitatea de sare pe care o adăugaţi la o masă şi consumaţi mai puţine alimente de tipul celor fast-food. Includeţi în dieta dvs. zilnică mai multe legume proaspete, fructe şi cereale integrale.